Posibilităţile de finanţare a sectorului întreprinderilor Mici şi Mijlocii, noile instrumente financiare, dar şi soluţiile pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare a sectorului au fost discutate în cadrul unei mese rotunde „Accesul IMM-urilor la finanţare”, desfăşurată marţi, 3 iulie. Evenimentul, organizat de Ministerul Economiei în parteneriat cu Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), are drept obiectiv principal identificarea soluţiilor viabile de finanţare a sectorului întreprinderilor Mici şi Mijlocii, întrucît aceasta este o problemă majoră în activitatea şi dezvoltarea acestora.

 Şedinţa de lucru a fost prezidată de către viceprim-ministru Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, care a precizat în discursul său, că această masă rotundă este una oportună şi aşteptată. "Am primit mai multe semnale din partea mediului de afaceri ce ţin de constrîngerile, dar şi de aşteptările în domeniul accesului la finanţare, iată de ce era important să oferim o platformă de discuţii pentru toate părţile implicate, cu un dialog constructiv, care ar finaliza cu identificarea unor soluţiilor concrete" a subliniat viceprim-ministrul. Ministrul Economiei a făcut o trecere în revistă a contextului economic în care se află Republica Moldova, precizînd că una dintre constrîngerile ce împiedică creşterea economică este accesul limitat al întreprinderilor la finanţare. Valeriu Lazăr a scos în evidenţă importanţa cooperării eficiente a tuturor actorilor implicaţi pe piaţa financiară pentru identificarea celor mai reuşite formule de soluţionare a problemelor ce ţin de accesul la finanţare. Ministrul Economiei a trecut în revistă instrumentele utilizate de Ministerul Economiei în susţinerea IMM-urilor, printre acestea Programul "PARE 1+1", PNAET, Fondul pentru Farantarea de Credite etc. Valeriu Lazăr a subliniat însă, că aceste programe nu pot substitui instituţiile de creditare.

La eveniment a participat  Dorin Drăguţanu, Guvernatorul Băncii Naţionale,   reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, instituţiilor financiare bancare şi nebancare, reprezentanţi ai IMM-urilor, organizaţiilor internaţionale donatoare, asociaţiilor non-guvernamentale, etc.
Reprezentanţii IMM-urilor au reliefat  constrîngerile existente în domeniu accesului la finanţare. Printre problemele invocate de aceştia pot fi enumerate: dobânzile înalte ale creditelor şi volatilitatea acestora, lipsa resurselor financiare pe termen lung, lipsa şi lichiditatea scăzută a gajului, procedurile lungi de exercitare a dreptului de gaj şi lipsa tehnologiilor bancare adecvate pentru creditarea IMM-urilor, lipsa educaţiei financiare a antreprenorilor, etc.
Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu  a  precizat " înţeleg  poziţia îMM-urilor de a avea credite ieftine,mari şi pe un termen cît mai lung, însă pentru bănci este importantă garantarea creditelor, întrucît acestea vor să-şi ţină riscul sub control şi evident să obţină profit. Iată de ce, utilizarea eficientă a Fondului  de Garantare  a creditelor ar permite facilitarea accesului la finanţare a IMM."

 Mediul bancar, la rîndul său,  a  reliefat importanţa accesului băncilor la resurse ieftine pentru ca ulterior şă poată finanţa IMM  la dobînzi accesibile şi pe termene ce coincid cu ciclurile investiţionale ale unei afaceri.
Printre soluţiile identificatede de către participanţii la  masa rotundă au fost promovarea unei politici monetare orientate spre o inflaţie redusă şi stabilă; dimi­nuarea ratelor dobânzilor la credite şi asigurarea previzibilităţii şi stabilităţii acestora; atragerea investiţiilor străine în sectorul finan­ciar, în primul rând din partea investitorilor strategici şi cu interes în domeniul IMM-urilor, dezvoltarea sistemului de garantare a creditelor pentru IMM-uri, inclusiv prin intermediul Fondului de garantare a Creditelor; dezvoltarea pieţei secundare pentru mijloacele fixe oferite în gaj; adoptarea de către bănci a unor procedee mai eficiente de management şi de evaluare a riscului de creditare şi formarea rezervelor pentru pierderi la împrumuturi; dezvoltarea sistemului capitalului de risc şi a schemelor de investiţii informale; optimizarea legislaţiei cu privire la gaj; facilitarea accesului la instruire, consultanţă, consiliere şi asistenţă tehnică pentru elaborarea calitativă a planurilor  de afaceri;dezvoltarea schemelor inovative de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Precizăm că î  n Republica Moldova, IMM-urile deţin circa 97,5 % din numărul total al întreprinderilor din ţară. în anul 2011, în cadrul IMM-urilor au activat 294,2 mii persoane, deţinând 57,7% din numărul total de angajaţi din economia naţională, iar veniturile din vânzări ale acestora au constituit 34,16% din totalul veniturilor din vânzări pe economie.La formarea Produsului Intern Brut, întreprinderile mici şi mijlocii au contribuit în anul 2011 cu 28,3%.

Notă. Conform datelor oficiale ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în Republica Moldova în anul 2011 operau 48 de Organizaţiile de microfinanţare, circa 377 de Asociaţiile de Economii şi împrumut, 20 companii de leasing şi o companie de factoring.